Acasă / Arii de practică / Executare silită / Contestaţia la executare silită

Contestaţia la executare silită

În ce situaţii poate fi contestată executarea silită?

 

Contestaţia la executare reprezintă mijlocul prevăzut de Codul de procedură civilă prin intermediul căruia puteţi obţine:

  • îndreptarea ori anularea actului de executare contestat
  • anularea ori încetarea executării înseşi
  • anularea ori lămurirea titlului executoriu.

De asemenea, contestaţia la executare se poate fi introdusă si în cazul unui refuz nejustificat al executorului de a primi ori de a înregistra cererea de executare silită sau de a îndeplini un act de executare silită ori de a lua orice altă măsură prevăzută de lege.

Dacă prin contestaţia la executare s-a cerut de către partea interesată împărţirea bunurilor proprietate comună, instanţa va hotărî şi asupra împărţelii acestora.

Contestaţia la executare poate fi formulată, spre exemplu, cu privire la: nerespectarea formelor prevăzute de lege pentru încunoştinţarea debitorului despre declanşarea urmăririi silite, alegerea formei de executare, prescripţia dreptului de a obţine executarea silită, perimarea executării, modul de realizare a publicităţii prevăzută de lege pentru realizarea licitaţiei etc.

Încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, însă poate fi cenzurată în cadrul contestaţiei la executare silită.

 

Care sunt condiţiile de admisibilitate ale contestaţiei la executare?

 

Din punct de vedere al motivelor pe care persoana interesată sau vătămată prin executare le poate formula pe calea contestaţiei la executare, pentru a putea identifica condiţiile de admisibilitate, trebuie să facem distincţia între titlurile executorii jurisdicţionale şi cele non-jurisdicţionale.

Titluri executorii jurisdicţionale (hotărâri judecătoreşti sau arbitrale)

– debitorul nu va putea invoca pe cale de contestaţie motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecăţii în primă instanţă sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.

Titluri executorii non-jurisdicţionale

– se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui.

Nu se poate face o nouă contestaţie de către aceeaşi parte pentru motive care au existat la data primei contestaţii. Cu toate acestea, contestatorul îşi poate modifica cererea iniţială adăugând motive noi de contestaţie dacă, în privinţa acestora din urmă, este respectat termenul de exercitare a contestaţiei la executare.

În cazul procedurii urmăririi silite mobiliare sau imobiliare ori a predării silite a bunului imobil sau mobil, contestaţia la executare poate fi introdusă şi de o terţă persoană, însă numai dacă aceasta pretinde un drept de proprietate ori un alt drept real cu privire la bunul respectiv.

 

La ce instanţă de judecată se introduce contestaţia la executare?

 

Contestaţia se introduce la instanţa de executare.

Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.

Schimbarea domiciliului sau sediului debitorului ori, după caz, al creditorului după începerea executării silite nu atrage schimbarea competenţei instanţei de executare.

În cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor şi a veniturilor generale ale imobilelor, precum şi în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria de la locul situării imobilului.

Contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. Dacă o asemenea contestaţie vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie, competenţa de soluţionare aparţine instanţei de executare.

 

În ce termen se poate face contestaţia?

 

 

Despre admin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *